Implică-te
Parlamentar » Activitați parlamentare

Întrevederea cu ambasadorul Irlandei în Romania, E.S. Oliver Grogran

Întrevederea Comisiilor pentru Afaceri Europene din cele două Camere ale Parlamentului cu ambasadorul Irlandei în Romania, E.S. Oliver Grogran, în vederea prezentării și discutării priorităților Președinției Irlandeze.

 

Miercuri, 20 februarie a.c., a avut loc întrevederea Comisiilor pentru Afaceri Europene din cele două Camere ale Parlamentului cu ambasadorul Irlandei în România, E.S. Oliver Grogran, în vederea prezentării priorităților Președinției Irlandeze a Consiliului UE.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, doamna senator Anca Boagiu, a felicitat Președinția Irlandeză pentru împlinirea a 40 de ani de când Irlanda a devenit stat membru al Uniunii Europene, cât și pentru faptul că, pentru a 7-a oară, Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
În calitatea de fost ministru al integrării europene, doamna senator Anca Boagiu a mulțumit și pentru sprijinul necondiționat primit din partea Irlandei atât în perioada de preaderare cât și după ce România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. (Irlanda a ratificat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeana pe 21 iunie 2006).
Senatorii români au salutat preluarea Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Irlanda. Preluarea mandatului preşedinţiei are loc într-un context economic dificil pentru întreaga Uniune Europeană, reprezentând o provocare şi pentru Irlanda, în special din perspectiva obiectivului reluării creşterii economice şi al creării de locuri de muncă.
Din perspectiva României, esenţială va fi atingerea unui acord final privind viitorul cadru financiar multianual, care să răspundă intereselor majore ale României:
- O alocare financiară echitabilă pentru Politica Agricolă Comună[1];
- Politica de Coeziune[2].
Irlanda și România au avut poziții comune în negocierile de până acum, ambele state fiind împotriva reducerii alocărilor generale şi susţinând propunerea inițială a Comisiei.
Irlanda consideră agricultura ca fiind un domeniu de importanță strategică pentru Uniunea Europeană. La fel ca și România, Irlanda consideră absolut necesare investițiile în agricultură ca principală sursă de creștere economică în țările cu potențial agricol.
România va continua să promoveze interesele naţionale legate de cele două politici prioritare pentru ţara noastră în sensul soluţionării aspectelor problematice încă nerezolvate.
Este nevoie de apărarea în continuare a alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, deoarece există riscul ca aceste aspecte să reprezinte în continuare mize ale negocierilor.
În acest context susținem Președinția Irlandeză în negocierea celor aproximativ 70 de măsuri noi care vizează modificarea procedurilor în ceea ce privește alocările pe noul cadru financiar 2014-2020. Mai mult, România va susține toate acele măsuri care vor conduce la debirocratizarea și transparentizarea procedurilor de accesare a fondurilor europene.

În sfera justiţiei şi afacerilor interne, obiectivul României îl reprezintă extinderea spaţiului Schengen şi se doreşte ca pe durata Preşedinţiei Irlandeze să fie luată decizia privind calendarul de aderare. Mai mult, separarea MCV de Spațiul Schengen reprezintă una dintre solicitările importante ale României pentru a fi respectate prevederile Tratatului de Aderare.
În acest context, Președinția Irlandeză are ca prioritate susținerea poziției României de separare a MCV de aderarea la spațiul Shengen precum și obținerea unei date clare de aderarea a României la Shengen în cadrul Consiliului JAI care va avea loc în 7 martie anul acesta.
Președinția Irlandeză a subliniat faptul că, în ceea ce privește MCV, Romania are nevoie nu doar de un set de măsuri, care oricum trebuie foarte bine prezentate la Bruxelles și în Europa dar, mai mult, are nevoie ca aceste măsuri să fie aplicate.

Cu privire la Guvernanţa Economică şi Uniunea Economică şi Monetară, este de remarcat opoziţia Irlandei faţă de o politică de impozitare, poziţie care corespunde interesului major al ţării noastre pe acest subiect. Este important faptul că deşi parte a zonei euro, Irlanda, la fel ca și România, nu susţine ideea unei Europe cu mai multe viteze.

Crearea locurilor de muncă, în principal în rândul tinerilor, nu este doar un obiectiv principal al Preşedinţiei Irlandeze, ci şi al României, fiind interesată direct de avansarea măsurilor pentru creşterea economică şi crearea locurilor de muncă şi sprijină promovarea măsurilor care pot contribui la reducerea şomajului. Totodată, este foarte important pentru România concentrarea Preşedinţiei Irlandeze asupra unor aspecte care implică respectarea celor patru libertăţi[3], din perspectiva mobilităţii forţei de muncă.

În contextul consolidării Pieţei Unice, ca vector de creştere economică, şi crearea de locuri de muncă şi competitivitate, România este interesată de găsirea unor soluţii legislative satisfăcătoare în negocierile asupra directivei privind calificările profesionale şi va urmări cu interes evoluţia negocierilor privind modernizarea ajutorului de stat.
În vederea generării locurilor de muncă, interesele principale al României sunt efectele pe care le vor avea asupra modului de exercitare a modalităţii forţei de muncă actele pe această temă care vor fi negociate sub Preşedinţia Irlandeză, în principal directiva de sprijin a regulamentului privind libera circulaţie a lucrătorilor. În același timp, senatorii Comisiei pentru Afaceri Europene au susținut ridicarea restricțiilor pe piața muncii europene aplicată românilor, poziție împărtășită şi de Președinția Irlandeză. În plus, aceștia au mulțumit pentru ridicarea restricțiilor în cazul României de către Irlanda.

În ceea ce priveşte securitatea energetică şi schimbările climatice, preocupările României vor viza promovarea unei percepţii favorabile în ceea ce priveşte transpunerea pachetului legislativ 3 energie-piaţă internă.

Cu privire la politica maritimă integrată, România are ca prioritate creșterea vizibilităţii problematicii Mării Negre pe agenda Uniunii Europene. De asemenea, este necesară urmărirea cu atenţie a tuturor evoluţiilor legate de strategiile integrate macro-regionale şi de bazin, în perspectiva dezvoltării unei viitoare strategii maritime pentru Marea Neagră, ca pas către o Strategie UE pentru regiune. Dezvoltarea Portului Constanta, ca hub regional, precum și implementarea Strategiei Dunării prin dezvoltarea coridorului 9 și implicit a conexiunii Rin-Main-Dunare, reprezintă o altă serie de priorități economice și de dezvoltare atât pentru România cât și pentru UE.

Menţinerea procesului de extindere printre obiectivele prioritare ale Preşedinţiei Irlandeze se înscrie în linia sprijinului consecvent al României pentru „politica uşilor deshise”.
Pe perioada Preşedinţiei Irlandeze, România va continua să acţioneze în baza obiectivelor sale majore legate de politica de extindere, respectiv:

Continuarea procesului de extindere în baza meritelor proprii şi a îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga;

Sprijinirea perspectivei europene a Balcanilor de Vest;

Acordarea unei atenţii particulare respectării, de către statele candidate şi potenţialii candidaţi, a angajamentelor asumate în ceea ce priveşte protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

Menţinerea caracterului neutru faţă de statul Kosovo al oricăror decizii sau măsuri luate în contextul procesului de extindere.

Semnarea Acordului de Asociere de către Republica Moldova[4] rămâne un obiectiv important pentru Romania. În acest caz, Președinția Irlandeză a dat asigurări asupra faptului ca această semnare va avea loc în noiembrie 2013.
Din perspectiva politicii de cooperare pentru dezvoltare, România va urmări în mod deosebit modul în care Comisia va răspunde şi raporta progresele cu privire la sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru schimbările durabile în societăţile în tranziţie şi va promova propria experienţă de tranziţie atât la nivelul Uniunii Europene cât şi în acţiunile bilaterale.

În plan umanitar, România va susţine o abordare unitară şi coerentă pentru prevenirea crizelor, în special cu privire la crizele umanitare curente din zona Africii, cu repercursiuni regionale cu sublinierea importanţei „rezilienţei” în prevenirea unor astfel de crize.

La finalul reuniunii, atât Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului cât și Președinția Irlandeză a dat asigurări reciproce de sprijin pentru atingerea obiectivelor ”ambițioase atât ca volum cât și complexitate” asumate de către Irlanda, aflată la Președinția Consiliului Uniunii Europene.



[1] Politica Agricolă Comună este construită în jurul a doi piloni: organizațiile comune de piață și dezvoltarea rurală;
[2] Politica de coeziune este una dintre politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acționează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum: Creșterea economică și sectorul IMM, transporturile, dezvoltarea urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea personală, educația.
[3] Cele 4 libertăți: libertatea de circulație a serviciilor, libera circulație a persoanelor, libera circulație a capitalurilor și plăților și libera circulație a mărfurilor.
[4] Parteneriatul Estic (PaE) ocupă un loc important pe agenda Președinției Irlandeze. Este nevoie de o dezbatere privind viitorul Parteneriatului Estic în contextul pregătirii reuniunii ministeriale a acestui parteneriat (iunie/iulie 2013).
Pornind de la interesul manifestat de Dublin pentru soluționarea conflictului transnistrian, atenția specială pentru R. Moldova se va menține și pe perioada Președinției Irlandeze.
Pentru România este importantă menținerea echilibrului între cele doua dimensiuni ale politicii de vecinătate (est si sud), iar dezvoltarea politicii să se bazeze în continuare pe principiile diferențierii, flexibilității și adaptării relației de parteneriat și nu la nivelul de ambiție al fiecărui stat. Este important ca statele partenere să avanseze pe linia consolidării asocierii politice și integrării economice și să implementeze obiectivele ambițioase ale Foii de Parcurs.
România își dorește un interes și un sprijin activ al Irlandei pentru parcursul european al R. Moldova. România pledează pentru ca negocierile pentru Acordul de Asociere și DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement) să se încheie cât mai repede pentru a permite semnarea acestora la Summit-ul de la Vilnius în noiembrie 2013.

Lasă un comentariu: