Implică-te

Stadiului negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) şi implicaţiile acestuia asupra României

Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a organizat o masă rotundă care a avut ca temă principală analizarea stadiului negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) şi implicaţiile acestuia asupra României, în data de 17 februarie a.c., ora 14.00, Sala Dimitrie Cantemir (Salonul Alb), Parlamentul României.
La această masă rotundă au participat ministere relevante, reprezentanţi ai mediului de afaceri și ONG-uri direct interesate.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, doamna senator Anca Boagiu, a subliniat în deschidere importanța strategică a acestui Tratat de liber-schimb atât din punctul de vedere al securității, cât și al avantajelor economice pe care România le poate avea în raport cu S.U.A., ținând cont de faptul că alte pieţe emergente, ca cele asiatice, au început să se impună la nivel internaţional şi să reducă ponderea comerţului SUA şi al Uniunii Europene.
De asemenea, doamna președinte Anca Boagiu a evidențiat câteva dintre avantajele clare ale României din punct de vedere economic cum ar fi eliminarea barierelor tarifare și netarifare, creșterea exporturilor și a numărului de IMM și locuri de muncă, eliminarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detaşaţi în interes de serviciu, dezvoltarea industriei IT și auto, accesul la energie ieftină și tehnologii de ultimă generație. Pe de altă parte, domnia sa a atras atenția asupra unor dezavantaje care trebuiesc negociate cât mai în avantajul Europei și anume soluționarea litigiilor între investitori și stat (ISDS), armonizarea standardelor către cele mai restrictive, protejarea siguranței alimentare și a drepturilor de muncă.
În acest context, senatorul PNL, doamna Anca Boagiu a criticat dur Ministerul Justiției pentru lipsa de implicare în discuțiile privind negocierile dintre Comisia Europeană și Guvernul American pe tema ISDS și nu numai.
“Îmi face o deosebită neplăcere să vă informez apropo de diferendele investitor-stat, că Ministerul Justiției ne-a transmis în scris că nu are niciun fel de obligații și niciun fel de responsabilități în ceea ce privește TTIP. Mi se pare strigător la cer. Îi voi trimite domnului prim-ministru scrisoarea ca să știe și domnia sa că cel mai important minister pe partea juridică nu are niciun fel de responsabilitate. Asta ne face și pe noi, ca și comisie parlamentară, să tragem de instituții să se trezească, să-și dea două palme peste ochi”, a spus Anca Boagiu.
Pe parcursul dezbaterii, invitații au dezvoltat beneficiile și temerile legate de semnarea acordului TTIP, scoțându-se în evidență necesitatea de a avea studii de impact detaliate pe sectoare de activitate precum şi nevoia stringentă de transparenţă, prin informarea opiniei publice și a mediului de afaceri.
Un rezumat al intervențiilor:
Ministerul Economiei – a amenajat așa-numita “cameră a secretelor” – o procedură în care parlamentarii români pot consulta, în condiții de confidențialitate, documentele aflate în negociere între Comisia Europeană și Guvernul SUA, pentru viitorul TTIP.
“Suntem al 12-lea stat UE care am operaționalizat aceasta cameră de citire deschisă pe principiul <<need to know>> și ne dorim un dialog cu toți partenerii din toate domeniile” – a spus Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
- În afara intereselor geostrategice și politice, aspectele tehnice negociate în acest acord sunt foarte importante pentru că fiecare țară europeană are interesele sale pe care și le va apără în mod hotărât.
- Acordul nu scrie reguli neapărat, ci reglementează standarde comerciale ce cu timpul vor fi reproduse și în alte acorduri viitoare internaționale.
- Atât SUA cât și UE își doresc încheierea acestui acord în mandatul președintelui Obama.
Ministerul Energiei – “Dacă se va încheia capitolul energiei în TTIP, se va elimina practic embargoul la exportul de țiței impus de SUA către alte țări (cu excepția Canadei și a Mexicului), se vor simplifica procedurile de export de gaze naturale lichefiate, se vor putea construi o serie de terminale, inclusiv în Marea Egee, și astfel va crește gradul de securitate energetică a UE. În același timp, o serie de companii din România care funcționează în sectoare energointensive, cum ar fi Azomureș, Sidex, Alro, ale căror costuri cu gazul natural și energia au pondere importanta, ar putea fi afectate semnificativ negativ de acest acord. În sensul că prețurile la care vor desface produsele s-ar putea sa fie peste prețul unor produse similare de peste Ocean”.
Institutul de studii Europene “În ceea ce privește România, cred că este un acord care ar putea produce beneficii geo-strategice și de securitate. Avantajele pentru România nu ar fi în zona financiară, ci beneficiul major ar fi rezolvarea unor contradicții, tensiuni între interesul de exemplu față de frontiera estică, la care ne aflăm și noi, și dezinteresul pe care îl manifestă UE față de aceeași graniță, dovadă fiind faptul că România este în continuare în afara spațiului Schengen. Cred că acest acord ar stabiliza granița de est”.
- lumea se află într-o criză a exporturilor iar acordul asta va face, va lărgi și găsi piețe noi pentru export.
Ministerul Afacerilor Externe – “Este vorba de unificare de standarde pe cele două părți ale Atlanticului și este evident că din asta vom avea de câștigat, pentru că avem industrii care la acest moment nu pot să depășească piața europeană și o diversificare către piața americană și spre Asia-Pacific ar reprezenta pentru noi o opțiune strategica”.
- Avem nevoie de cât mai multe astfel de mese rotunde pentru a mediatiza informații care trebuie să ajungă la public și la mediul de afaceri.
- Avem o fereastra de oportunitate, pentru că de obicei aceste acorduri au fost semnate de către administrații americane democrate, deci finalul mandatului Obama este potrivit pentru acest acord.
- Trebuie să fim și realiști pentru că astfel de acorduri sunt o artă a compromisului. Europa are nevoie de mai multe competitivitate, modelul american fiind bazat pe antreprenoriat iar cel european pe subvenție. Prin acest acord, astfel de diferențe ar trebui să dispară.
Ministerul Culturii – “Industria cinematografică a fost obiect de negociere în rundele anterioare mai ales în sensul în care liberalizarea artelor audio-vizuale a fost un punct critic al negocierii. UE asigură industriile cinematografice și audiovizuale din statele membre că vor continua să beneficieze de măsurile protecționiste asigurate prin modul în care statele membre consideră că protecția diversității și a identității naționale va continua și prin subvenționarea sectorului audiovizual. Este una dintre îngrijorările din acest sector, din punctul de vedere al Ministerului Culturii. Am vrea să fim informați în ce măsură exista garanții că ele nu devin obiect de negociere într-o forma în care noi să nu mai putem interveni”.
- Atenție la standardele comerciale – pentru că produsul cultural este supus unor procedee comerciale. SUA insistă în a liberaliza piața audiovizuală în condițiile în care ea deține majoritar această piață. În schimb, cinematografiile naționale din Europa nu au o piață de distribuție mare și astfel se pot afla în pericol.
Blocul Național Sindical – “Pe lângă standardele de muncă, preocuparea mea este de a reuși să aduc lucrătorii din industrii posibil exportatoare pe piața americana la un nivel de pregătire profesională cerut în anumite domenii. Am început contacte cu Ambasada SUA pentru a putea clarifica toate standardele de pregătire profesională pe care le cere piața americană – cel puțin industria prelucrătoare – pentru a putea lansa o inițiativă pentru a putea să școlarizez în parteneriat cu companiile americane lucrători astfel încât aceștia să corespundă cu piața americană”
- Suntem în plin proces de globalizare, trecerea la o singură piață globală. A început cu piața de capital și se termină cu piața muncii. Dar să fim atenți, pentru că piața de capital deja a dovedit că este delicată și nu funcționează cum ar trebui.
- 2 modele economice fundamental diferite, SUA tratează cultura și sportul ca industrii. Ar trebui să analizăm cum se comportă România în aceste domenii, ce bani alocă. România ar trebui să regândească multe domenii ca industrii.
- Ne este frică că ne invadează produsele din afară, dar ce facem noi ca să fim competitivi? TTIP înseamnă mai multa inteligență și creativitate umană dar și proprietate intelectuala. La acest capitol Europa e descoperită pentru că nici măcar Germania nu face față recrutării americane de resurse umane înalt calificate.
- Ce oferă România? Ce model de țară? Avem unul, dar îl ținem la sertar. Putem fi competitivi pe agricultură, centru de logistică, poziția geostrategică, etc. Azi, pe masa Ministerului Transporturilor exista o investiție de peste 1 mld de dolari la cheie, în portul Constanța, proiect energetic cu depozite de gaze lichefiate. De ce îl ținem blocat?
- Trebuie să clarificăm cât mai repede relațiile ce țin de protejarea investițiilor străine, să îi convingem să investească cât mai mulți bani și cât mai repede. Pentru că bugetul României nu își permite astfel de cheltuieli și riscăm să pierdem și fonduri europene. Știați că din cele 32 strategii ex-ante care ar trebui să atragă deja fonduri structurale avem gata doar 9? Iar UE nu ne dă banii în ritm normal dacă nu sunt gata și celălalte, iar mare parte din aceste fonduri riscăm să le pierdem și să se ducă către integrarea migranților în țările care fac asta.
- Legat de achizițiile publice, unele reguli din SUA sunt potrivite pentru România. Dacă vrei bani publici, tu investitor trebuie să angajezi forță de muncă locale.
- În ce privește standardele de muncă, o oră de muncă aici e mai ieftină decât în SUA, deci aici ar trebui să câștigăm inteligent.
- Acum 2-3 ani s-au dat subvenții pentru firmele IT, dar aceste subvenții au fost condiționate foarte prost. Din păcate aceste subvenții au ajuns la multinaționale care au recrutat specialiștii români, multe dintre firmele de IT românești fiind desființate.
Ministerul Agriculturii – se negociază păstrarea interdicțiilor la OMG, carne de vită, nivelul pesticidelor din hrana, piața substanțelor chimice, păstrarea protecției indicațiile geografice și a regulilor sanitar veterinare.
TERRA MILENIUM – Concret, avem strategii clare pe care trebuie să le promovăm? Avem strategii pentru exportul de produse bio și eco? Cu ce garantam această securitate obținută prin semnarea pactului? Care este poziția de țară?
Ministerul Transporturilor – în martie punem pe masa politicului, supunem în parlament aprobarea masterplanului. Pe rutier nevoie nevoie de 28 miliarde de euro până în 2030, pe feroviar – 14 mlrd, naval – 1,7 mlrd, aerian 1,8 mlrd, multimodal 0,2 mlrd.
Atentie la serviciile low-cost, pentru că ele pot scoate Tarom de pe piața internă, fie și aplicând o politică de dumping pe termen scurt.
Senator Gabriela CREȚU – sunt uimită că sunt ministere ce declară că există componente de negociere care nu le privesc, deși realitatea arată contrar.
- care sunt interesele României în ceea ce privește proprietatea intelectuală?
- vreau lista concretă a taxelor care dispar, barierele care dispar, ce beneficii concrete vom avea prin adoptarea acestui acord? Trebuie făcută o analiză concretă a efectelor asupra exporturilor IMM-urilor românești în piețele din UE care pot fi acaparate de produsele americane.
- noi nu trăim într-o piață, ci într-o societate, vom conduce președinția UE în 2019, trebuie să facem astfel de exerciții de informare și cointeresare pentru a fi pregătiți, a ști despre ce vorbim și ce trebuie să facem.
Președinte Anca Boagiu – m-am bucurat să văd documente prin care se revigorează parteneriatul estic, politica de vecinătate, strategia la Marea Neagra care reprezintă pentru mine obsesii încă de la aderare, în 2007. Dar observ ca Azerbaijean e pierdut, Armenia și Georgia se clatină, Ucraina o salvăm, dar doar ce a mai rămas din ea, că resursele sunt la vecinul din Est care n-are o „problemă” ca noi cu legalitatea, competitivitatea, etc.
- vom trimite o scrisoare premierului Cioloș pentru a face o dezbatere inter-instituționala, inter-guvernamentală pe acest subiect, pentru că noi în Parlament facem, dar degeaba dacă instituțiile guvernamentale nu comunică între ele sau pur și simplu nu sunt interesate de subiect, deși ar trebui.
- trebuie informata opinia publica pentru a opri propagarea de mituri şi zvonuri care creează scepticism. Terții interesați geopolitic de eșecul TTIP (precum China, dorita Uniune Eurasiatica ori întregul grup BRICS) mențin puternice grupuri de presiune pe ambele părți ale Atlanticului, transformând întreaga dezbatere într-o agora cu nenumărați oratori, ce duc dueluri juridico-politice paralele și divergente, într-un cadru volatil.
- când putem accesa camera cu documente de la Ministerul Economiei? Vrem să facem o listă de subiecte și probleme pentru ca data viitoare să ne întâlnim cu folos, să le dezbatem concret și să găsim soluții.
trebuie făcute astfel de dezbateri pe probleme importante europene în Plenul Senatului, cu sprijinul Președintelui Senatului, astfel încât să avem o mediatizare cât mai mare în interesul cetățeanului român.

Lasă un comentariu: